Exersam in fiecare zi navigatul cu barca. Este o arta sa stii sa folosesti vantul in favoarea ta pentru deplasare. Fiecare iesire cu barca este diferita, marea are mereu ceva diferit de spus, cateodata este calma, cateodata agitata, cateodata furioasa iar barcuta noastra ne transmite emotiile foarte fidel.
De multe ori am realizat ca vantul batea dintr-o parte si curentul marin din partea opusa... Incearca sa misti barca acum... Scoate manualul, intreaba un prieten...greu...Insa norocul nostru este ca am intalnit un "Dumnezeu" in domeniul sailingului care are o experienta de 40 ani, raising yacht trainer care a castigat majoritatea curselor din Caraibe. Aceasta persoana a fost sensibilizata de povestea noastra si de planurile noastre marete de a cuceri Caraibele intr-o barca asa mica si si-a dedicat si isi dedica ore si zile alaturi de noi explicandu-ne si chiar predandu-ne lectii marinaresti. Incercam sa ne depasim limitele in fiecare zi, sa acumulam, sa ne lucram muschii, sa mancam proteine cat mai multe si sa bem apa. Este o adevata armata. Eu ma lupt cu fobiile mele legate de apa, Mihai cu velele, partea electrica si cunoasterea principiilor unui motor .
Important este telul pe care il avem, care ne motiveaza si ne da puteri, acela de a vedea cat mai multe insule pana in august cand incepe perioada uraganelor .
Ianuarie 2012, inceputul unui an aventuros in viata noatra. Nu ne mai gandim la anul trecut ca in alti ani, nu mai evaluam nimic, doar traim in prezent si suntem nerabdatori pentru viitor.
Inca nu s-a terminat luna si am realizat foarte mult. Am calatorit putin cu destinatia Cancun pentru a revedea niste prieteni dragi care ne-au adus putin din aerul de acasa si ne-am demonstrat inca o data ca adevartii prieteni se pot vedea si la 100 de ani si se simt de parca s-au vazut ieri. Nu a fost sa fie mozzarella si cas datorita vamei mexicane, dar a fost distractie si momente frumoase alaturi de ei.
Am revazut a patra oara una dintre insulele noastre favorite pe care niciodata nu am reusit sa o finalizam datorita timpului si va trebui sa mai mergem si a cincea oara pe Isla Mujeres.
Isla Mujeres este o insula foarte mica, langa Cancun, o poti inconjura in maxim doua ore cu scuterul dar este foarte pitoreasca, plaja alba si apa turquse transparenta. Cel mai frumos colorat coral si cei mai variati pesti de pana acum. Nu mai spun de deliciosul peste snapper prajit, Margarita la borcan si Mariachi pe plaja la un restaurant cu mese de plastic si umbrele cu Corona.
Intoarcerea a fost diferita nu am mai zburat spre rasarit ci spre sud cu escala in Panama City oras surprinzator din avion si foarte frumos. Am zburat intr-un avion plin de latini din toate tarile Argentina, Columbia, Venezuela, Brazilia, ne-am integrat perfect.
Am ajuns din nou in Trinidad, aceleasi intrebari , vama , asteptat, suntem sau nu turisti, am venit ca si forta de munca in aceasta tara... cateva telefoane si am iesit din aeroport cu dublul kilogramelor cu care am plecat, doua hamace, echipament de scuba, zece kilograme cosmetice, magnetele cu Romania si... Tequila.
Cum ne-am instalat din nou in barcuta noastra si putin ametiti de la drum si noptile nedormite din Cancun ne-am decis sa plecam cat mai repede din port, unde este frumos si nu prea din cauza apei care nu este cea mai curata, cateodata chiar plina de petrol datorita rafinariilor de pe mare.
Ne-am instalat la o ora distanta navigare , Scotland Bay, intr-un golf apartinand de Trinidad unde nu ai acces decat pe mare dataorita reliefului iar din sase in sase ore datorita mareei apare si dispare o frumoasa plaja . Peisaj superb, nu am vazut niciodata atatea nuante de verde intr-o padure, jungla chiar. Am ajuns joi am acostat am bifat inotat o ora fara vesta, cateva broscute testoase care si-au scos lenes capul la suprafata, delfini, pisica de mare cu o coada uriasa si un Rock Fish desemnat ca fiind si cel mai veninos peste din lume ( acesta vazut de Mihai din fericire). In aceasta zona ploua foarte des si foarte mult si poti intalni asa numita padure " raining forest " asemanatoare junglei. Datorita ploii si temperaturii vegetatia este extrem de variata si poti vedea de la cele mai tinere plante pana la cei mai batrani copaci imensi. Anumite flori pe care in Europa ai plati o avere sa le ai in gradina sau pe masa in aceasta padure cresteau salbatice . Am reusit sa intram o suta de metri in jungla, abia reuseam sa facem un pas datorita densitatii. Ne-am simtit ca niste mici vietati cand am privit in sus printre copacii imensi, liane, bambus. Marea surpriza a fost cand am nimerit in locul de joaca al Macacilor. In fiecare pom exista cate o maimuta, una cu pui care intr-o mana tinea puiul si cealalta o tinea deasupra ochilor ca umbra pentru a ne cerceta mai bine. Am fost centrul atentiei comunitatii de mamute pret de cateva minute dupa care au agreat de comun acord sa se retraga deoarece nu eram vietati de incredere...
casa termitelor
orasul termitelor
uite macacul
Este impresionant sa iei contact cu atatea vietati si parca ochii nostri nu au fost pregatiti sa vada o asemenea simfonie de culori, sunete, gusturi si mirosuri. Orasul cred ca atrofiaza simturile prea mult asfalt, prea mult gri si negru in viata noastra a fost pana acum.
