Dominica pe bune !

După trei saptamâni petrecute in Europa... Adica in Martinique, Dominica a fost ca o briza de aer proaspat. 

Martinique este o insula franceza cu cetățeni caraibieni care trăiesc un paradox european.  Orașe dezvoltate, mall uri, plin de bănci si farmacii pe strada, mașini in leasing, genti si pantofi scumpi, coaforuri si farmacii la fiecare 50m, oameni cu capul plecat plin de gânduri . Si totuși trăiesc într-o insula in mijlocul caraibelor cu banane si mango pe strada si trăiesc precum francezii, plătesc aceleași taxe, îl barfesc pe Sarcozi si mai trist asculta stiri in maxi. In rest o insula frumoasa, munți, mare, plaje, peste, plantatii de banane. Vulcanul din nordul insulei avea povestea lui destul de trista dealtfel. In 1902 a început sa eurupa iar oamenii au fost mai degrabă curiosi decât speriati, urcandu-se pe case sa vadă mai bine. In seara de după prima repriza un oraș întreg a fost spulberat asemeni unei bombe atomice, au murit 20.000 oameni mai puțin doi care erau incarcerati pentru crima. 

Orașul se poate vizita, a fost in mare recontruit dar ruinele au rămas. In acest oraș am acordat câteva zile înainte de plecare, înconjurati fiind de o atmosfera apasatoare si uitandu-ne cu frica puțin in sus la vulcanul De deasupra noastră.

Dominica următoarea insula după Martinique putea fi văzută de îndată ce depăsesti zona de golf unde am fost ancorati datorită inaltimii si pe măsura ce ne apropiam de ea se marea. Sa ne imaginam o insula cam cât Bucureștiul si Valea Prahovei cu 7 Vulcani activi, fără pic de zona joasa cu ape extrem de adânci chiar lângă mal. Un localnic ne-a definit Dominica ca fiind o coala de hârtie pe care o iei in mana si o sifonezi , plină de munți . Cam toate insulele caraibiene au câte un vulcan, vezi Martinique, vezi St. Lucia si St. Vincent insa Dominica avea 7 pe uscat si vreo 3 prin apele teritoriale. O plaja era numita Champain  beach deoarece când intri in apa esti înconjurat de bule de aer din pamant asemeni unui jacuzzi datorită vulcanului.

Ne-am programat ca in fiecare zi sa Facem câte o excursie. In prima am vizitat capitala am luat un taxi si am fost la o cascada si la un izvor sulfuros. A doua zi am mers cu un ghid recomandat ca fiind foarte bun la o cascada mai mare in sudul insulei. Ne-am oprit in diferite locuri sa gustam din deliciile insulei banana coapta, pâine creola, nuca de cocos. Ploua non stop insa erau 25 de grade . Am ajuns cu mașina noi, ghidul si 2 americani trecuți, la doua ore distanță de cascada lângă rau unde se afla restaurantul unui rasta de 80 de ani foarte cunoscut de toată lumea. Gatea doar vegetarian din grădina din jurul restaurantului. Avea si câteva camere rustice care erau închiriate de câțiva francezi hippie. Pe masa se găseau pe post de alune o cutie cu o Creangă uscata plina de seminte :) La una din mese o doamna afumata avea vorbele cu ea si lângă, 6 copii rasta de toate culorile cu codite si camasi colorate de maxim 10 ani oare ce făceau : jucau Șah !!! Rasta viitorului:) 

Ghidul nostru a comandat mâncarea ( singurul fel dealtfel ) pentru când aveam sa ne intoarcem si ne-am îndreptat către rau. Surpriza, datorită ploii din abundenta râul era foarte plin si viteza cu care curgea foarte mare. Unul dintre americani s-a întors către noi si cu ochii mari prin ochelarii aburiti ne-a spus: i am sorry but i can't ! I have problems. Ok am rămas 3 sa urcat prin rau pe stanci, pe lângă. Curentul a fost foarte puternic insa am rezistat cu stoicism timp de 2 ore ,urcat cu apa pana la mijloc , dar finalul a meritat. Nu se poate povesti senzatia si puterea pe care ți-o poate transmite o cascada imensa, tone de apa impinse de pe stanci. Vegetatia era una speciala pusă in valoare de stancile si bolovanii imensi de un negru ireal asemeni carbunelui. Pomii nu aveau scoarta erau inbracti integral in muschi si frunze si mici flori. 

Intoarcerea a fost de asemenea cu oprire la diferite muzee, plaja de brocute testoase si baie la o Laguna albastra in mijlocul muntilor. Masa de la Moise a fost foarte satioasa, o tocanita de legume cu ardei iute denumita de el : soup ...mmmm.

Ghidul vazandu-ne ca suntem in forma ne-a propus ca următoarea zi sa o petrecem urcand pe munte pana la Boiling Lake, al doilea ca mărime lac glacial din lume după cel din Noua Zeelanda. Am acceptat fără sa punem prea multe intrebari. Americanii au renunțat din prima știind ca avea sa fie hicking avansat: 7 ore urcat si coborât trecut peste 4 Vulcani activi, ploaie continua. La 7 dimineața împreuna cu 6 nemti tineri de diferite marimi am plecat către aventura. Eram pregătită 2 perechi adidasi 2 seturi de haine, pelerinaj ploaie( pentru Mihai nu am mai avut loc:()

Am ajuns la maxima înălțime cât se putea urca cu mașina si am luat-o la pas ușor ușor cu cainele ghidului in fata pe o ploaie torentiala si vant. Prin noroi, apa, copaci ciudati, parca ne simteam ca în live show ul Survival. Trecerea peste câteva vai ale vulcanilor( valley of desolation ), craterele lor a fost spectaculoasa, printre fiorduri de apa clocotita si pământ rosu. Pranzul a fost într-un astfel de crater. Ghidul nostru ne-a pregătit rapid niște legume, peste si surpriza: oua fierte in apa vulcanului. Ne-a cinstit cu suc de pasion fruit făcut de el ,punch rom si ne-am făcut masti faciale din noroiul sulfuros.

 După prima parte a drumului, doi din grup au renuntat  din păcate. Dupa zeci de vai traversate am ajuns într un final si la Boiling Lake . Era urias si clocotea in mijloc. Apa avea peste 150 de grade . Din păcate era un continuu producător de nori si doar de câteva ori am reușit sa îl vedem in intregime. Este foarte greu de descris frumusetea  si unicitatea lui.

Următoarele doua zile după aceasta experiența nu ne-am putut misca datorită febrei musculare insa mă bucur ca nu am renuntat .

Recomand Dominica sa fie vizitată pentru salbaticia si naturaletea sa . Nu este o insula pe care sa mergi si sa stai pe plaja, aici vei face sport nu putin, vei face cat nu ai făcut toată viata. Poți face hicking timp de 9 zile non stop pe trasee organizate cu scari rustice, locuri de luat masa etc. In afara de iguane si sute de pasari alte animale sălbatice nu sunt, doar 360 rauri si 7 Vulcani. 

Pana acum Dominica si St. Vincent ne-a plăcut cel mai mult din toate punctele de vedere. In primul rand vegetatia extrem de bogata, peisaje pe care nu le-am mai văzut pana acum. Ambele foarte puțin turistice , Dominica chiar la începutul dezvoltării turistce ( un localnic suparat taximetrist pe apa ne-a spus ca este trist ca el trebuia sa vâneze balene si datorită turiștilor ca noi care vor sa viziteze el a ajuns sa fie ghid in loc sa facă ce au făcut de generații). In țările nedezvoltate turistic locurile sunt mai virgine, oamenii mai reali, neafectati de microbul banilor facuti de pe urma turistilor. Traiesc de generații la fel pescuiesc, vânează balene, fac gratare in fiecare vineri pe strada, petrec sâmbăta si duminica, martea închis si astfel trece timpul insular.