Ne puteti urmari live calatoria prin GPS

vineri, 24 februarie 2012

Trinidad and Tobago bye bye .... Grenada here we come


Dupa doua luni de convietuire alaturi de trinidadinezi a sosit momentul sa prindem curaj sa ridicam velele si sa facem vantul sa ne duca unde vrem noi. Urmeaza un drum greu pe care orice navigator cu experienta are putine emotii inainte de a-l parcurge.
Curentii oceanici vin din est iar in momentul in care loveste o insula acestia se impart inconjoara insula cu viteza si se intalnesc in vestil insulei. Vantul de asemenea bate din est, nord est. Noi plecam din ultima insula de jos a arhipelagului caraibian si incercam sa tintim nord est : avem de luptat cu vantul care ne impinge in sud vest si curentul care ne conduce vrand-nevrand chila catre vest.
 Prientenul nostru Jorge ne-a recomandat un traseu care sa ne confere o siguranta ca vom ajunge la destinatie si anume sa mergem impotriva vantului adica nord est cu motorul si vela mare centrala pentru stabilitate si cand barca nu mai poate inainta datorita curentilor si vantului  sa mergem spre partea estica a Grenadei.
 Inainte cu o zi de plecare am primit un mail de la un prieten navigator care a plecat catre Grenada inaintea noastra si a ajuns mult in vestul insulei astfel sansele sa mai ajunga pe insula fiind foarte mici . L-am simtit putin si pe Jorge ingrijorat pentru noi acesta convingandu-ne sa ne luam un aparat cu ajutorul caruia sa ne monitorizeze pe internet pas cu pas pozitia, iar in cazul in care pateam ceva sa ii putem trimite un mesaj . 
Zis si facut am facut stocul de alimente am pregatit mancare pentru cinci zile, stoc de apa, fructe, cafea, ceai, dulciuri, sandwich uri, plinul de apa si combustibil, ne-am dat cu crema factor 70 si am spus bye bye Trinidad.


Iesirea de pe insula prin agitatul canal cu valuri imense a fost placut subliniata de o familie numeroasa de delfini . Acestia faceau sarituri din toate partile si isi aratau mandri coditele inotatoare. Am primit aceasta aparitie ca un semn bun si un noroc pe care urma sa il avem pe parcursul acestui drum.  
Barca s-a dovedit mai puternica decat ne-am imaginat ajutandu-ne sa mergem impotriva curentului si vantului cu o viteza respectabila de 4-5 knots timp de 6 ore dupa care cu vele pana la 8 knots. Motorul Volvo anii  70 torcea ca o pisica iar barca aluneca pe valuri asemeni delfinilor vazuti anterior. Increderea mea crestea pe moment ce trecea ca nu vor intra valuri in barca iar catargul nu se va scufunda lateral intr-una din voltele facute in valuri. Problema mea era ca dupa 6 ore de miscare neregulata caderi urcari pe toate unghiurile stomacul meu a cedat si restul timpului razboiul interior a triumfat.
 Niciunul dintre noi nu am putut manca din rezervele noastre de mancare frumos ambalata pe gustari, mic dejun, pranz, cina. Somnul spasmatic a fost de 40 de minute cumulate in 22 de ore la mine si la Mihai aproape 0. In mijlocul noptii pe cand de bucuram de unghiul bun castigat si urma sa deschidem genova, vela de viteza si schimbarea directiei, trecand pe langa o baza petrolifera in mijlocul marii la cateva sute de metri adancime de mare, am primit niste semnale luminoase si foarte luminoase, am fost apelati pe radio cu 
whatch out ! Change your course !
 Am incremenit si eu si Mihai. 
Cu ceva ore in urma trecand pe langa o alta baza se faceau glume pe radio probabil de plictiseala insa acum era pe bune. Se pare ca un obiect imens din fier plutea pe mare exact pe cursul nostru. Am intors barca am vazut vaporul imens cargo care incerca sa ne lumineze obiectul sa il vedem inainte de care se tot punea in fata noastra pentru a ne forta sa schimbam cursul. Intr-un final am inteles mesajul si dupa cativa fiori reci am reperat obiectul, am schimbat cursul si am si pierdut ceva din unghiul castigat cu greu fata de Grenada.
La mijlocul distantei intre insule marea a devenit foarte agitata iar pe GPS scria mare " curent 2 knots " spre vest, barca mai mult zbura fiind propulsata de puterea valurilor si viteza vantului....impresionant...mai mult pentru mine. 
Cerul a inceput sa se inroseasca in dreapta noastra si usor sa apara o lumina, nu realizam daca era si un tunel pe acolo...rasarea soarele. Niste imagini superbe rulau pe cer asemeni unor diapozitive : la inceput rosu, apoi portocaliu, niste umbre gri si din ce in ce mai galben. In fata noastra, dupa ce soarele s-a dat in spectacol, a aparul in orizont Pamantul. A fost o senzatie minunata dupa ce timp de 20 de ore nu am vazut decat apa si o mare parte din timp a fost noapte, pamantul si rasaritul ne-a facut sa uitam incordarea momentelor trecute. Cu cat ne apropuam de insula cu atat pueteam zari cate o stanca apoi cate o casa, cate o plaja alba si ne minunam cat de frumoasa este Grenada plina de flori si verdeata denumita Spice Island , cea mai bogata in mirodenii insula .

Am ancorat intr-un bay cu apa turquse, inconjurata de case luxoase cu gradini ingrijite. Am cazut  o zi si o noapte prada unui somn adanc, urmand sa ne incepem expeditia pe spice island odihniti .