Noi si vechi din Trinidad & Tobago

Cadrul 

A trecut o luna si am reusit sa depasin timpul europen sa trecem la timpul caraibian unde ora poate fi cat doresti tu, unde iti propui 5 lucruri sa le rezolvi  intr-o zi si daca reusesti 2 esti multumit. Da am ajuns la Zen l-am depasit si am luat-o de la inceput... Aici totul este relativ. Daca cineva iti da inatalnire la ora 10, va veni la ora 12 fara sa se scuze deoarece suntem pe timpul trinidadian. De o luna suntem in “Christmas time” si trebuie sa stii ca acum e timpul sa cumperi ce nu ai cumparat tot anul, trebuie sa ai minim casa decorata cu fulgi de zapada cu toate ca sunt 30 de grade afara.

O delicatesa la care nici nu gandeam ca poate fi atat de rara ar fi merele de import, astfel incat ananasul si mango palesc in fata lor. Ai pe alese mere rosii, verzi pentru cele mai rafinate gusturi. Mai mult nu am fost intelesi de ce nu incercam “Pig tail soup” si “ Cow heel soup” care sunt traditionale aici. Traditionale mai este dupa ce iesi din club seara in loc de saorma sa incerci “dubles” o foaie de clatita  cu mazare si sos dulce sau “roti” o clatita necoapta in interiorul careia gasesti o combinatie de vita sau peste cu legume, curry si sos foarte iute.

Revenind la viata din Trinidad daca vei merge  pe strada vei vedea cea mai mare diversitate si cele mai greu de descifrat mixuri de rase (indieni, amerindieni, afro, asiatici,caucazieni). Cultura lor este una coloniala care poarta o amprenata grea data de  colonizare britanica. Se conduce pe sensul opus noua se  vorbeste o engleza britanica cu accent caraibian Am intalnit familii de britanici la a V a generatie care apatin burgheziei si detin banii din aceasta tara mica. Populatia este impartita asemanator tarii noastre. Oameni foarte bogati aici englenzi, indieni si perosane foarte sarace dar diferit de noi... fericite. Isi incep munca la ora 6 dimineata si la ora 16.00 termina , sambata si duminica sunt in cluburi si pe strazi.

Craciunul este sarbatorit asemanator noua in acest conglomerat de religii care nu dispun de sarbatoarea Craciunului insa iau cina in familie in seara 24 cand la noi se impodobeste bradul. Am avut placerea sa fim invitati la masa intr-o familie Hindu cu 4 frati , 7 nepoti, parinti bunici...nu am reusit sa numar. La ei nu exista Craciun insa datorita casatoriilor cu persoane de religii diferite exista si un brad de Craciun cu multe cadouri care s au deschis la 12 noaptea, povestiri haioase la caldura semineului si ce ne-a placut noua mai mult un festin culinar bufet suedez cu mancare gatita in casa traditionala din Trinidad, din Columbia si Venezuela si din India. Multe condimente, mirodeninii , culoare in ceea ce bucataria noastra este saraca. Renuntasem sa manac pui in tara deoarece era mult prea fad si gustul acelasi insa aici l-am savurat in o multime de variante si mereu altfel datorita condimentelor si mirodeniilor. Recunosc ca sunt putin fascinata de cultura culinara a diferitelor popoare cu traditiile fiecaruia pe care pana acum am fost prea ignoranti si nici macar nu am incercat sa citim cate ceva despre fiecare. 

Intriga

Nu inteleg de ce Romania se afla unde se afla in estul Europei inconjurata de tari slave cu oameni reci si calculati, unde temperatura este permanent instabila si nehotarata in jurul a 0 grade cand cu plus cand cu minus. Intram in contact cu foarte multe persoane de diferite nationalitati, rase, religii ii acceptam si ii intelegem insa atunci cand cunosti un latin simtim ca sangele latin nu poate circula la 0 grade ci la plus 20. Contrastul intre un german care isi doreste sa calatoreasca singur si un venezuelean care arde de dorinta de a avea o pereche langa el alaturi de care sa imparta toata trairile ne-a facut sa intelegem deocamdata ca vibram la unison si apartinem lumii latine si ne dorim sa cunoasem si cucerim cat mai multe meleaguri .

Am intalnit oameni care nu isi arata varsta , daca in tara puteai sa aproximezi o femeie la 40 ani, un barbat la 50 ani... aici ai impresia ca are maxim 30 de ani si afli ca are 50 ani si te gandesti ca poate anumite persoane au descoperit secretul tineretii prelugite ...

Intriga si ironia ar fi ca suntem  romani care am venit intr-o zona exotica departe de tara si suntem priviti cu interes ca fiind exotici, prea tineri, prea curajosi, cum de suntem latini cand ar trebi sa fim rusi. 

Actiunea

Barca este in sfarsit in apa pluteste frumos pe valuri. Este clasica si are un design romantic, mult lemn si linii curbe. Am fost cu ea in larg , am ridicat panzele si am simtit curentul caraibian aventuros. Ne dorim sa incepem calatoria cat mai curand. 

Primele 3 zile de libertate

In sfarsit am pus piciorul pe pamant Trinidad & Tobagonez. A fost o senzatie de usoara sufocare datorita umiditati si temperaturii ridicate. 

Prima insula Tobago este o insula mica 300 km cu maxim 54.000 locuitori. Surprinzator este  destul de dezvoltata fata de alte insule ,  mall- uri autostrazi, restaurante si resort-uri. Este un loc unde te poti relaxa intr-un mediu rustic caraibian si foarte natural. Este un lucru pe care am invatat sa il apreciem si anume frumusetea locurilor unde omul nu si-a pus amprenta. Ce poate fi mai frumos decat o plaja salbatica unde poti vedea broscute gata iesite din ou fugind catre apa. 


Ce ne-a marcat foarte mult ca prima impresie au fost oamenii si modul lor de a relationa cu noi si ceilalti. In primul rand plecand din agitatia din Bucuresti unde ziua trecea ca o secunda in fata noastra si incercam sa rezolvam toate problemele cu viteza lumini daca se putea, in Tobago oamenii parca se miscau in reluare in fata noastra. 


Am agitat trei dudui( bine conturate cu parul frumos legat in codite, colanti si pantofi cu toc) care lucrau la un GSM. Dorind sa cumparam o cartela am discutat cu una care a chemat-o pe a doua si celalta pe a treia si nici una nu intelegea de ce ne grabim asa tare si avem asa multe intrebari. Daca eram in Romania sigur iesea cu trantit usi si ridicat vocea, insa Mihai m-a informat ca a citit pe ceva forum-uri ca localnicii au viteza lor si sa nu incercam sa ii grabim. La mall eram singurii de culoare deschisa si ne-am simtit putin stingheri insa oamenii erau prea coool sa ne observe. Asa ca ne-am hotarat sa fim si noi cool sa mergem pe strada mai incet, sa vorbim si sa actionam mai cool.


Ce ne-a mai placut foarte mult in Tobago a fost faptul ca toata lumea ne saluta si ne zambea, ne-a facut sa ne simtim foarte bine primiti. Mancarea este geniala, foarte bine condimenta, produse proaspete si gustoase. Ma gandesc ca poate si din cauza faptului ca m-am relaxat s-au accentuat anumite simturi. In tara nu imi mai placea nimic totul mi se parea fara gust si fad, aici am savurat cu adevarat o cina .


Mai mult am aflat ca Trinidad & Tobago sunt cele mai bogate insule din Caraibe datorita zacamintelor de petrol si gaze, astfel benzina ajunge la 0.8 lei/litrul adica aproape Gratis.
Urmatoarea zi am calatorit cu un feribot urias si cele 60kg bagaj catre Trinidad unde aveam sa vedem ceva barci pentru calatoria noastra. 


Port of Spain este portul unde am coborat in Trinidad, un oras foarte dezvoltat cu zgarie-nori si cladiri uriase, chiar ne-a impresionat nu mai vazusem asa ceva in Caraibe. Taximetristul care ne-a dus la hotel, o persoana foarte draguta, radea tot timpul, dar foarte inteligent, ne-a povestit pe drum despre situatia actuala a tarii. Criminalitatea crescuta datorita deportarilor persoanelor plecate spre a muncii in alte tari si care s-au intors in tara si au inceput sa fure si sa incalce legea (* m-a facut sa ma intreb daca asa va fi si Romania dupa ce se vor intoarce toti romanii din strainatate vezi Italia, Spania), gafele conducatorilor care au instaurat stare de urgenta si au interzis sa se iasa pe strazi intre 2 si 6 am, ex. prim ministrul lor corupt care face inchisoare (* la noi ar fi SF)  si multe alte probleme cu care se confrunta aceasta tara cu 1.500.000 milioane de locuitor. 


Ajunsi la hotel, am primit o nuca de cocos cadou de la taximetrist, am fost intampinati de un proprietar de barca canadian care ne-a condus la camera din amabilitate si ne-a prezentat putin locul. Foarte dragut, sa ai 60 ani sa vii in Caraibe sa iti iei barca de peste 200.000 euro sa te plimbi putin  prin Grenada, St. Thomas, Bermuda, St Lucia etc. si dupa care te mai duci putin prin Montreal si in mai vii iar Caraibe. Ne-am gandit ca daca nu are copii sa ne infieze...
Barca noastra pe care o vom lua este cea mai mica din parcul de barci si a traversat oceanul din Suedia de catre un suedez Marchus impreunsa cu sotia sa si fiul lui de 8 luni. Este din anul 1975 dar a fost foarte bine ingrijita si toata lumea spune ca pe vremea aceea barcile se faceau foarte rezistente. Pentru noi este foarte potrivita pentru ca este mica si usor de condus, are dormitor, camera de zi, zona de gatit cu aragaz, frigider, locuri de depozitare.
Urmatoarele doua- trei saptamani va trebui sa o pregatim pentru calatorie: vor trebui lacuite tot felul de manere, vopsita partea de jos a barcii care sta sub apa, inlocuite diferite obiecte... Nu stim exact ce inseamna dar Marchus ne-a promis ca va sta alaturi de noi pana pe 28 cand va pleca in Grenada cu noua lui barca sa isi astepte sotia si baietelul. Marcus are un copil de un an si unul pe drum, cel de pe drum i-a stricat putin planul pe care il avea, acela de a face inconjorul lumii in 3 ani cu barcuta pe care avem sa o cumparam noi. Impreuna cu familia va petrece revelionul in caraibe dupa care se va intoarce in mai in Suedia unde vor astepta sa se nasca cel de-al doilea copil. 

Pana acum cam atat s-au intamplat... de maine incepem 
Proiectul Barca : trebuie sa ii gasim un nume si un logo, sa ne punem amprenta noastra printr-un design mai special (eventual o sirena bust in fata si un imprimeu leopard pe laterale..), vom face depozite de alimente si apa si vom pleca spre urmatoarea insula de data asta cu barca noastra Grenada.

Doar 50 kg

De aproape treizeci de ani am fost intr-o continua miscare in fiecare zi am acumulat informatii m-am intersectat si am interactionat cu o multime de persoane care si-au lasat amprenta asupra mea . Am dat si am primit, am experimentat, am schimbat, am luat, am unit, am lasat, am pus, am privit, am visat si am iubit... Acasa.

De fiecare data cand ma intorceam dintr-un concediu avem un sentiment nedefinit, simteam ca vreau sa mai stau si ca as dori sa mai aman momentul plecarii. Acum inteleg ca defapt de oriunde am pleca o parte din noi ramane in acel loc (sentimente, trairi, experiente...amintiri). Stiu ca acest loc unde am trait mai mult de doua spatamani imi va rupe mai mult de o parte din mine.

Am bagajul facut de o saptamana si inca nu am curajul sa pun periuta si crema de noapte, incerc sa aman momentul fermoarului tras. Mi-as dori sa pot indesa in gentuta mea mult mai mult decat haine.

All sails up 4US

Noiembrie este o luna care pentru noi deja reprezinta mai mult decat pentru altii...Este un fel de marti pentru cei care nu vor ca lunea sa fie un inceput sau un fel de sambata pentru cei care traiesc doar in week-end-uri. Daca pana acum 20 noiembrie insemna o aniversare in viata noastra de saptamana viitoare 14 noiembrie va insemna ziua cand noi vom ridica panzele si ne vom lasa in voia vantului.